Tunarii și schimbarea

Zilele de glorie în care Bobby Pires și Thierry Henry făceau spectacol și puteau schimba cursul unei întregi partide cu un schimb de pase și un șut bine plasat au trecut de mult iar băieții lui Arsene Wenger au dificultăți căutând jocul impecabil de pase și fotbalul spectaculos pentru care este cunoscută gruparea din nordul Londrei.
Anul 2013 a adus pe Emirates cel de-al optulea sezon consecutiv fără trofee și odată cu el, multă suspiciune din partea fanilor, astfel încât, chiar și cei mai loiali suporteri ai lui Wenger au început să-și pună întrebări. Sezonul 2012-2013 a început la fel ca și sezoanele precedente, adică cu stângul, plecarea lui van Persie lăsând un gust amar tuturor tunarilor. Liderii echipei pleacă în fiecare vară, fiind înlocuiți cu jucători care abia urmează să își demonstreze capacitățile, astfel, totul se transformă într-un cerc vicios. Ieșirea din acest cerc vicios reprezintă soluția problemei principale a tunarilor.
Gruparea lui Arsene Wenger a fost o echipă a reprizelor secunde în acest sezon, reușind să să arate un fotbal mult mai atrăgător în repriza a doua, fapt care denotă natura psihologică a problemei și dovedește că "inferioritatea" băieților de pe Emirates nu este decât o barieră psihologică peste care aceștia reușesc să treacă abia în repriza a doua, familiarizându-se cu adversarii și conștientizând faptul că de cealaltă parte a terenului se află alți oameni, nu niște semi-zei sau eroi mitologici (dubla manșă cu Bayern Munich este o dovadă elocventă a acestui fapt).
Toată presa engleză vorbește despre cele 70 de milioane de lire pe care Stan Kroenke le pregătește pentru transferurile de vară, fiind înfricoșat de mânia suporterilor. Se vorbește despre un eventual transfer al lui Isco, revelația sezonului în Champions League și Primera Division, precum și despre atacantul selecționatei Muntenegrului și AC Fiorentina - Stevan Jovetic. Investițiile în jucători sunt de obicei o cheie relativă spre succes, anticiparea adaptării fotbaliștilor într-un campionat străin fiind aproape imposibilă, însă în cazul tunarilor, investițiile în transferuri ar putea fi în primul rând o modalitate de a arăta întregii lumi și lor înșiși că vor să câștige și că pot lupta pentru titlu.
Arsenal are nevoie de o schimbare, schimbare care poate aduce înapoi acea echipă formidabilă din 2003-04 care reușea să își facă adversarii să tremure. Vor reuși elevii lui Wenger să facă schimbarea în sezonul următor, sau vor susține în continuare dependența suporterilor de calmante?